dar dincolo de visterie,e un univers paradoxal cu oglinda de la suprafata.proiectia apei,si cer si margine de macrocosm si puntea metamorfozei mele,generator de viata pentru insuflarea mea,corola sau mai de graba un halo transfigurat intr-un portal de fascinatie, e un punct greu de atins.
vreau sa ating sfarsitul in cuvinte,in culori,intr-o cromatica nedefinita,in nuante pe care nu le percep,insa imi doresc sa cuceresc un taram paralel.
vreau sa visez constelatiile unindu-se intr-o coroana pentru cerul albastru al noptii ce ne inconjoara.
imposibil ar zice unii,insa in obscuritatea mea,si cea mai sfidatoare conceptie atinge neantul.
vorbeste eul meu prin acest trup incurabil.vorbesc voci dintr-o inexistenta aparenta.taci si asculta cum imi pulseaza inima.cred ca voi ceda curand...

Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu